, circumscripții, s.f. Subdiviziune a unei unități teritorial-administrative, organizată în vederea desfășurării în bune condiții a unei activități (financiare, sanitare, de alegeri etc.) în cadrul statului; instituție, serviciu etc. care asigură desfășurarea acestei activități; circă. – Din lat. circumscriptio, fr. circonscription.
s. circă, secție, (înv.) despărțire. (~ de poliție, electorală, sanitară.)
s. f. (sil. -ți-e), art. circumscrípția (sil. -ți-a), g.-d. art. circumscrípției; pl. circumscrípții, art. circumscrípțiile (sil. -ți-i-)
f. Subdiviziune teritorială a unei localități. ~ medicală. [Art. circumscripția; G.-D. circumscripției; Sil. ți-e] /<lat. circumscriptio, ~onis, fr. circonscription
s.f. Delimitare teritorial-administrativă în cadrul unui oraș, județ, sector etc. ♢ Circumscripție electorală = unitate administrativă constituită cu ocazia alegerilor; circumscripție sanitară = unitate teritorială de bază în sistemul de ocrotire a sănătății. [Gen. -iei. / < lat. circumscriptio, fr. circonscription].
s. f. delimitare teritorial-administrativă în cadrul unui oraș, județ, sector etc.; secție, serviciu, instituție care se ocupă cu o anume activitate (financiară, medicală, de poliție etc.). o ~ electorală = unitate administrativă constituită cu ocazia alegerilor; ~ sanitară = unitate teritorială de bază în sistemul de ocrotire a sănătății. (< fr. circonscription, lat. circumscriptio)