, ciubotari, s.m. (Reg.) Cizmar. [Var.: ciobotár s.m.] – Ciubotă + suf. -ar.
s. v. cizmar, pantofar.
s. m., pl. ciubotári
m. pop. Meșter care confecționează sau repară încălțămintea; cizmar; pantofar. /ciubotă + suf. ~ar
intranz. rar A practica meseria de ciubotar; a fi ciubotar. /Din ciubotar