expr. (glum. – d. o persoană în stare de ebrietate) a vedea ca prin ceață
s.n. Acțiunea de a ciupi. – V. ciupi.
, ciupiți, -te, adj. Care are ciupituri; pișcat. ♢ Expr. (Despre oameni) Ciupit de vărsat sau cu obrazul ciupit = cu urme vizibile de variolă pe obraz. – V. ciupi.
adj. înțepat, pișcat. (Mână ~.)
s. v. ciupire.
s. n.
v. A CIUPI. ♢ ~ de vărsat cu urme de variolă pe față; stricat de vărsat. /v. a ciupi