, ciurucuri, s.n. Lucru fără valoare, rămășiță bună de aruncat, rest care nu mai e bun de nimic. ♦ Fig. (Depr.) Om care nu e bun de nimic, vrednic de dispreț. – Din tc. čürük.
n. 1) Obiect fără valoare; rămășiță bună de aruncat. 2) depr. Om de nimic, demn de dispreț. /<turc. çurük