ciuruiri, s.f. Acțiunea de a ciurui2 și rezultatul ei. – V. ciurui2.
ciuruiri, s.f. Acțiunea de a (se) ciurui1 și rezultatul ei. – V. ciurui1.
(găurire, scurgere) s. f., g.-d. art. ciuruírii; pl. ciuruíri