clipociri, s.f. Clipoceală1. – V. clipoci1.
clipociri, s.f. (Reg.) Clipoceală2. – V. clipoci2.
s. clipoceală, clipocit, murmur, susur, susurare, șoaptă, șopot, zvon, (rar) murmuială, murmureală, zuzet, (înv.) murmuit. (~ a unei ape.)
s. v. ațipeală, ațipire, dormitare, moțăială, moțăire, moțăit, moțăitură, picoteală, picotire, piroteală, pirotire, somnolență, toropeală.
s. f., g.-d. art. clipocírii; pl. clipocíri