, -Ă, clorurați, -te, adj. (Despre substanțe) Supus acțiunii de clorurare. – V. clorura.
, clorurații, s.f. Clorurare. – Din fr. chloruration.
s. v. clorurare.
s.f. Clorurare. [Gen. -iei. / < fr. chloruration].
s. f. clorurare. (< fr. chloruration)