definiția codase definiție dex

codez, vb. I. Tranz. A transforma un text scris în limbaj obișnuit în grupe de semne, de litere sau de cifre, potrivit echivalențelor stabilite într-un cod² (2) – Din fr. coder.

s.f. Parte finală a unei compoziții muzicale. ♦ Spec. Grup de note muzicale care încheie tema unei fugi. – Din it. coda.

vb. v. cifra.

≠ a decoda, a decodifica

(muz.) s. f.

vb., ind. prez. 1 sg. codéz, 3 sg. și pl. codeáză

tranz. (texte, informații) A transforma într-un sistem de semne convenționale, folosind un cod; a cifra. /<fr. coder

vb. I. tr. A exprima un mesaj cu ajutorul unui cod (2). [Cf. fr. coder].

s.f. Serie de măsuri adăugate la partea finală a unei compoziții muzicale pentru a-i da mai multă strălucire. ♦ Codița unei note; cauda (2). [Cf. fr. coda].

s. f. secțiune finală a unei compoziții muzicale, codița unei note muzicale; cauda (2). ♢ grup de note muzicale care încheie tema unei fugi. (< it. coda)

vb. tr. a exprima un mesaj cu ajutorul unui cod¹ (2); a codifica. (< fr. coder)

, -Ă, codași, -e, s.m. și f., adj. (Persoană, grup de persoane, instituție etc.) care a rămas în urmă, se află printre ultimii în muncă, la învățătură, într-o competiție sportivă etc. – Coadă + suf. -aș.

s (reg.) codârlaș. (~ în muncă.)

≠ fruntaș

s. m., adj. m., pl. codáși; f. sg. codáșă, art. codáșa, g.-d. art. codáșei, pl. codáșe

și substantival Care rămâne în urma altora într-un domeniu de activitate; care se află printre ultimii.

s. m.