coercitivi, -e, adj. (Livr.) Care are puterea, dreptul de a constrânge. – Din fr. coercitif.
adj. (JUR.) constrângător. (Mă-suri ~.)
adj. m., pl. coercitívi; f. sg. coercitívă, pl. coercitíve
jur. Care are puterea, dreptul sau menirea de a constrânge. Măsuri ~e. [Sil. co-er-] /<fr. coercitif
adj. Care are puterea sau dreptul de a constrânge; constrângător. [Cf. fr. coercitif].
adj. care constrânge. o câmp ~ = intensitatea câmpului magnetic la care se anulează magnetizația unui corp feromagnetic. (< fr. coercitif)