, cojeli, s.f. Cojire; (concr.) ceea ce se desprinde prin cojire. – Coji + suf. -eală.
s. 1. v. descojire. 2. v. coșcoveală.
s. f., g.-d. art. cojélii; pl. cojéli
f. 1) v. A COJI. 2) Mate-rial ce rezultă din cojire. /a coji + suf. ~eală