Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția cojoacelor definiție dex
cojoacelor
găsește rime pentru
cojoacelor
COJOÁCĂ
s.f. v.
cojoc
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia cojoacelor
COJÓC
,
cojoace
, s.n.
1
.
Obiect
de
îmbrăcăminte
făcut
din
piele
de
oaie
prelucrată
cu
mițe
cu tot, care se
poartă
mai
ales
la
țară
ca
palton
(cu
blana
înăuntru
). ♢ Expr.
Iarnă
cu
șapte
cojoace
=
iarnă
foarte
grea
.
A
scutura
(cuiva)
cojocul
sau
a i se
face
(cuiva)
pielea
cojoc
= a
bate
sau a fi
bătut
(
zdravăn
).
A nu mai
întreba
(pe cineva)
de ce-i e
cojocul
= a
lua
(pe cineva)
repede
, a nu-l mai
lasa
să se
gândească
.
A-și
teme
(sau
a-și
păzi
)
cojocul
= a fi
precaut
, a
evita
cu
prudență
riscurile
.
2
.
Pătură
de
bumbac
bine
presată
,
obținută
în
filaturile
de
bumbac
. [Var. : (
reg
.)
cojoácă
s.f.] – Din sl.
kožuhŭ.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia cojoacelor
cojóc
s. n., pl.
cojoáce
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia cojoacelor
COJ//ÓC ~oáce
n.
Haină
țărănească
de
iarnă
,
lungă
,
făcută
din
piele
de
oaie
cu
mițele
înăuntru
. ♢
A-și
teme
~
ocul
a nu
întreprinde
nimic
riscant
; a
manifesta
prudență
.
A-și
întoarce
~
ocul
pe
dos
(
sau
pe
partea
cealaltă
)
a) a
exprima
păreri
contrare
celor de mai
înainte
; b) a
trata
pe cineva cu
asprime
(nu cu
bunăvoința
de
altădată
).
A avea (
sau
a
găsi
)
ac
de ~
ocul
cuiva
a
dispune
de
mijloace
sau a
afla
calea
pentru
a pune la
punct
pe cineva. /<sl.
kožuhu
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia cojoacelor
cojóc (cojoáce),
s.n. –
1.
Haină
,
vestă
tipică
din
blană
de
miel
sau
berbec
, cu
părul
pe
dinăuntru
,
piele
tăbăcită
tăiată
în
formă
de
cazacă
, avînd mîneci. –
2.
(Arg.)
Miel
. – Var.
cojoacă
.
– Mr., megl.
cojoc
, megl.
cojuc
. Sl.
kožuchŭ
, de la
koža
„
piele
,” cf.
coaje
(Miklosich,
Lexicon
, 296; Cihac, II, 65; Conev 83); cf. bg., sb. rut.,
rus
.
kožuch
.
Pentru
folosirea
acestui
cuvînt în
argou
, cf. M. L. Wagner,
BF
, X, 153. Var. este un
sing
.
analogic
, pe
baza
pl. – Der.
cojocar
, s.m. (
persoană
care
confecționează
cojoace
);
cojocăreasă
(var.
cojocăriță
), s.f. (
soție
de
cojocar
);
cojocăresc
, adj. (de
cojocar
);
cojocărie
, s.f. (
meseria
cojocarului
;
atelier
unde se
lucrează
cojoace
;
prăvălia
unde se vînd
cojoace
);
cojocări
, vb. (a
lucra
într-o
cojocărie
; a
bate
, a
ciomăgi
). Din
rom
. pare a
proveni
mag.
kozsók
(
Candrea
,
Elemente
,
403; Edelspacher 17), în
timp
ce se
consideră
că ngr. ϰοζόϰα
provine
direct
din sl. (Meyer,
Neugr.
St
.,
II, 32),
chiar
dacă
fără
prea
multă
siguranță
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia cojoacelor
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK