s.f. Meseria cojocarului. – Cojocar + suf. -ie.
, cojocării, s.f. Atelier unde se lucrează cojoace, căciuli etc.; prăvălia în care se vând aceste obiecte. – Cojoc + suf. -ărie.
s. (prin Transilv. și Ban.) sucie. (Unde a învățat ~?)
s. f., art. cojocăría, g.-d. art. cojocăríei; (ateliere) pl. cojocăríi, art. cojocăríile
f. 1) Meseria de cojocar. 2) Atelier unde se confecționează cojoace și alte obiecte de blană. 3) Totalitate a confecții-lor produse de cojocari. [Art. cojocăria; G.-D. cojocăriei; Sil. -ri-e] /cojocar + suf. ~ie