, -Ă, colegiali, -e, adj. De coleg; camaraderesc, tovărășesc [Pr.: -gi-al] – Din fr. collégial.
adj., adv. 1. adj. camaraderesc, tovărășesc. (Reuniune ~.) 2. adv. camarade-rește, tovărășește. (Se poartă ~.)
1) Care ține de colegi; propriu colegilor. Relații ~e. 2) Care se face în colectiv; exercitat în comun. Conducere ~ă. Convenție ~ă. /<fr. collégial
adj. 1. Tovărășesc, camaraderesc. 2. Biserică colegială (și s.f.) = biserică în care oficiază un colegiu de canonici. [Pron. -gi-al. / < fr. collégial].