, -Ă, colegi, -ge, s.m. și f. Persoană care învață, activează, muncește împreună cu altele într-un anumit loc, considerată în raport cu acestea. – Din fr. collègue.
m. și f. Persoană care învață sau activează împreună cu altele, considerată în raport cu acestea; confrate. ~ de școală. ~ de studii. ~ de muncă. /<fr. collegue
s.m. – Camarad, tovarăș. Lat. collega (sec. XVIII). – Der. colegă, s.f. (camaradă); colegial, adj. (camaraderesc); necolegial, adj. (lipsit de camaraderie); colegiu, s.n., din lat. collegium (sec. XVIII) și în parte din germ. Kolllegium sau din rus. kollegija; colegian, s.m. (elev al unui colegiu).
s.m. și f. Camarad de studii, de muncă, de activitate etc. [Cf. fr. collègue, lat. collega].
s. m. f. camarad de studii, de muncă, de activitate etc. (< fr. collègue, lat. collega)