comanditați, -te, adj., s.m. și f. (În economia capitalistă) (Persoană sau întreprindere) care se asociază la câștig și la pierdere cu comanditarul și răspunde nelimitat față de creditori pentru capitalul societății. – V. comandita.
adj. m., s. m., pl. comanditáți; f. sg. comanditátă, pl. comanditáte
adj., s.m. și f. (Cel) căruia i se comanditează un capital, care răspunde nelimitat pentru gestiune. [Cf. fr. commandité].
adj., s. m. f. (asociat) care răspunde solidar nelimitat, cu întreaga sa avere pentru angajamentele societății în comandită. (
comanditez, vb. I. Tranz. A participa bănește la o întreprindere comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit. – Din fr. commanditer.
vb., ind. prez. 1 sg. comanditéz, 3 sg. și pl. comanditeáză
tranz. (fonduri) A pune la dispoziție prin comandită unei întreprinderi (comerciale, industriale etc.). /<fr. commanditer
vb. I. tr. A furniza, a împrumuta fonduri în comandită unei întreprinderi comerciale, industriale etc. [< fr. commanditer].