, combát, vb. III. 1. Tranz. A lupta împotriva unor atitudini, unor idei și împotriva persoanelor care le susțin. 2. Tranz. A lua măsuri de stârpire a unui flagel social, a unei boli etc. 3. Intranz. (Franțuzism, înv.) A lua parte la o luptă, a (se) lupta. – Din fr. combattre (după bate).
tranz. 1) (idei, teorii, atitudini sau persoane care le susțin) A respinge, aducând contraargumente. 2) (calamități naturale, epidemii, maladii) A face să dispară, depunând eforturi și utilizând procedee corespunzătoare. /<fr. combattre
vb. – A lupta împotriva unor atitudini, idei etc. Fr. combattre, adaptat conjug. lui a bate. – Der. combatant, s.m.; combativ, adj.; combativitate, s.f., din fr.