comedii, s.f. Operă dramatică al cărei subiect și deznodământ provoacă râsul și care ridiculizează relații sociale și etice, tipuri umane, năravuri etc. ♦ Fig. Prefăcătorie, ipocrizie, falsitate. – Din fr. comédie, lat. comoedia.
comedii, s.f. 1. (Pop, și fam.) Întâmplare ciudată și hazlie; poznă, bazaconie. ♦ Lucru neașteptat, surprinzător; minune. 2. (Rar) Spectacol public cu numere de circ, panoramă, călușei etc. ♦ Mecanism, mașinărie. – Din tc. komedya.
comedii, s.f. 1. (Pop, și fam.) Întâmplare ciudată și hazlie; poznă, bazaconie. ♦ Lucru neașteptat, surprinzător; minune. 2. (Rar) Spectacol public cu numere de circ, panoramă, călușei etc. ♦ Mecanism, mașinărie. – Din tc. komedya.
comedii, s.f. Operă dramatică al cărei subiect și deznodământ provoacă râsul și care ridiculizează relații sociale și etice, tipuri umane, năravuri etc. ♦ Fig. Prefăcătorie, ipocrizie, falsitate. – Din fr. comédie, lat. comoedia.
s. v. bazaconie, bizarerie, bâzdî-ganie, ciudățenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, încurcătură, minunăție, năstrușnicie, năzdrăvănie, pățanie, poznă.
s. v. bazaconie, bizarerie, bâzdî-ganie, ciudățenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, încurcătură, minunăție, năstrușnicie, năzdrăvănie, pățanie, poznă.
(întâmplare ciudată) s. f. (sil. -di-e), art. comédia (sil. -di-a), g.-d. art. comédiei; pl. comédii, art. comédiile (sil. -di-i-)
(întâmplare ciudată) s. f. (sil. -di-e), art. comédia (sil. -di-a), g.-d. art. comédiei; pl. comédii, art. comédiile (sil. -di-i-)
f. 1) pop. Întâmplare sau situație ciudată; poznă. 2) Acțiune sau lucru surprinzător și dezagreabil. Mare ~. [Art. comedia; G.-D. comediei; Sil. -di-e] /<turc. komedya
f. 1) Piesă de teatru destinată să producă râsul. 2) Ansamblu de acțiuni care provoacă râsul. 3) Gen literar care este bazat pe comicul situațiilor și caracterelor. ~ lirică. [Art. comedia; G.-D. comediei; Sil. -di-e] /<fr. comedie, lat. comoedia
f. 1) Piesă de teatru destinată să producă râsul. 2) Ansamblu de acțiuni care provoacă râsul. 3) Gen literar care este bazat pe comicul situațiilor și caracterelor. ~ lirică. [Art. comedia; G.-D. comediei; Sil. -di-e] /<fr. comedie, lat. comoedia
f. 1) pop. Întâmplare sau situație ciudată; poznă. 2) Acțiune sau lucru surprinzător și dezagreabil. Mare ~. [Art. comedia; G.-D. comediei; Sil. -di-e] /<turc. komedya
s.f. – 1. Spectacol comic. – 2. Sărbătoare, petrecere, distracție, mai ales la tîrg. – 3. Bîrfă, intrigă, pălăvrăgeală, încurcătură. – Mr. cumedie. Fr. comédie (sensul 1, accentuat comedíe), și germ. Komoedie (celelalte sensuri, accentuat comèdie). Sec. XVIII. – Der. comediant (var. comedianț), s.m. (actor, artist, comic), din it. commediante și germ. Komoediant; comedios, adj. (comic; vesel; capricios, plin de surprize). Cf. comic.
s.f. – 1. Spectacol comic. – 2. Sărbătoare, petrecere, distracție, mai ales la tîrg. – 3. Bîrfă, intrigă, pălăvrăgeală, încurcătură. – Mr. cumedie. Fr. comédie (sensul 1, accentuat comedíe), și germ. Komoedie (celelalte sensuri, accentuat comèdie). Sec. XVIII. – Der. comediant (var. comedianț), s.m. (actor, artist, comic), din it. commediante și germ. Komoediant; comedios, adj. (comic; vesel; capricios, plin de surprize). Cf. comic.
s.f. 1. Operă dramatică cu subiect (și deznodământ) vesel, care ridiculizează defecte, moravuri sau situații caraghioase. 2. (Fig.) Prefăcătorie, falsitate, ipocrizie. [Gen. -iei. / < fr. comédie, cf. lat. comoedia < gr. komos – procesiune veselă, cu care se terminau dionisiacele, odă – cântec].
s.f. 1. Poznă, bazaconie, ciudățenie, bizarerie. 2. (Italienism) Comedie. [Gen. -iei. / < it. commedia].
s.f. 1. Operă dramatică cu subiect (și deznodământ) vesel, care ridiculizează defecte, moravuri sau situații caraghioase. 2. (Fig.) Prefăcătorie, falsitate, ipocrizie. [Gen. -iei. / < fr. comédie, cf. lat. comoedia < gr. komos – procesiune veselă, cu care se terminau dionisiacele, odă – cântec].
s.f. 1. Poznă, bazaconie, ciudățenie, bizarerie. 2. (Italienism) Comedie. [Gen. -iei. / < it. commedia].
s. f. 1. operă dramatică cu subiect (și deznodământ) vesel, care ridiculizează diverse defecte, moravuri sau situații. 2. (fig.) prefăcătorie, falsitate, ipocrizie. (< fr. comédie, lat. comoedia)
s. f. 1. operă dramatică cu subiect (și deznodământ) vesel, care ridiculizează diverse defecte, moravuri sau situații. 2. (fig.) prefăcătorie, falsitate, ipocrizie. (< fr. comédie, lat. comoedia)