companioni, -oane, s.m. și f. (Franțuzism). 1. Camarad, tovarăș. 2. Persoană care făcea parte dintr-o societate comercială, artistică etc. – Din fr. compagnon.
s. m. (sil. -nion), pl. companióni
m. Fiecare dintre două sau mai multe persoane cu interese comune, luate în raport una față de alta; tovarăș. [Sil. -ni-on] /<fr. compagnon
s.m. (Franțuzism) Camarad, tovarăș; însoțitor. [Pron. -nion. / < fr. compagnon].