compár, vb. I. Tranz. A examina pentru a stabili asemănările și deosebirile; a confrunta. – Din fr. comparer, lat. comparare.
vb. 1. a confrunta, (înv.) a protocoli, a semui. (A ~ între ele două obiecte.) 2. a (se) apropia, a (se) asemăna, a (se) asemui, (înv.) a (se) asemălui, a (se) semălui, (prin Ban.) a (se) bărăbări. (Îl ~ pe ... cu un vultur.) 3. v. potrivi. 4. a se măsura, a se pune. (Nu mă ~ eu cu tine!)
tranz. (ființe, obiecte, fenomene) A examina simultan sau succesiv, pentru a stabili similitudinile și diferențele; a confrunta. /<fr. comparer, lat. comparare
vb. I. tr., refl. A (se) asemăna, a (se) confrunta (punându-se față în față). [P.i. compár. / < fr. comparer, cf. it., lat. comparare].
vb. tr., refl. a (se) pune alături pentru a stabili asemănările și deosebirile; a (se) confrunta. (< fr. comparer, lat. comparare)