complexiuni, s.f. (Rar) Totalitatea trăsăturilor psihofîzice care caracterizează o persoană. [Pr.: -xi-u-] – Din fr. complexion.
s. f. (sil. -xi-u-), g.-d. art. complexiúnii; pl. complexiúni
f. rar Totalitate a trăsăturilor psihofizice care caracterizează o persoană. [Art. complexiunea; G.-D. com-plexiunii; Sil. -xi-u-] /<fr. complexion
s.f. 1. (Rar) Totalitatea trăsăturilor psihofizice care caracterizează o persoană. 2. Simplocă. [Var. complecție, complecțiune, complesiune s.f. / < fr. complexion, cf. lat. complexio – unire].
s. f. 1. totalitatea trăsăturilor psihofizice care caracterizează o persoană. ♢ (fig.) înfățișare, aspect. 2. simplocă. (< fr. complexion, lat. complexio)