adj. maleabil ascultător, supus. (< engl. compliant)
s.f. Mărime care indică gradul de elasticitate al unui sistem mecanic. [Pr.: -pli-an-] – Din engl. compliance.
s. f. (sil. -pli-an-), g.-d. art. compliánței
s.f. (Fiz.) Mărime care indică gradul de elasticitate al unui sistem mecanic. ♦ Complianță pulmonară = variație a volumului pulmonar, datorită schimbării de presiune. [Pron. -pli-an-. / < fr. compliance].
s. f. 1. mărime care indică gradul de elasticitate al unui sistem mecanic. 2. (med.) variație a volumului pulmonar datorată schimbării de presiune. 3. acord, supunere, ascultare, conformare comportamentală. ♢ adeziune a bolnavului la mijloacele terapeutice necesare ameliorării stării sale de sănătate. (< fr. compliance)