comunicativi, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care intră ușor în legătură cu ceilalți; sociabil. 2. (Despre unele manifestări ale oamenilor) Care se transmite ușor de la o persoană la alta. – Din fr. communicatif, lat. communicativus.
≠ mut, necomunicativ, nesociabil, posac, taciturn, tăcut
adj. m., pl. comunicatívi; f. sg. comunicatívă, pl. comunicatíve
1) (despre persoane) Care comunică ușor; capabil să stabilească ușor relații cu oamenii; sociabil. Spirit ~. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care se comunică cu facilitate; care se trans-mite ușor de la o persoană la alta. Privire ~ă. Râs ~. /<fr. communicatif, lat. communicativus
adj. 1. (Despre oameni) Care intră ușor în legătură cu ceilalți; sociabil. 2. Ușor de transmis de la o persoană la alta. [< fr. communicatif].