, concilieri, s.f. Împăcare, conciliație, unire, acord. ♢ Conciliere internațională = mijloc de rezolvare pașnică a diferendelor dintre state, conform propunerilor făcute de o comisie a cărei organizare, componență și al cărei mod de lucru sunt stabilite prin acordul părților. [Pr.: -li-e-] – V. concilia.
s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. conciliérii; pl. conciliéri
s.f. Acțiunea de a concilia; conciliație. [Pron. -li-e-. / < concilia].