condicari, s.m. (Înv.) Persoană care scria sau avea în păstrare condicile; arhivar. – Condică + suf. -ar.
s. v. arhivar, înregistrator, registrator.
s. m., pl. condicári
m. înv. Funcționar care avea în păstrare condicile și registrele; arhivar. /condică + suf. ~ar