s.f. Metodă electrochimică de analiză bazată pe modificarea conductivității soluției analizate. – Conductivitate + -metrie.
s. f. (sil. -tri-), art. conductometría, g.-d. conductometríi, art. conductometríei
f. Metodă electrochimică de analiză cantitativă a conducti-vității electrice a soluției cu ajutorul conductometrului. /conduct[ivitate] + -metrie
s.f. Metodă de analiză electrochimică, bazată pe modificarea prin titrare a conductivității soluției titrate. [Gen. -iei. / < fr. conductométrie, germ. Konduktometrie].
s. f. metodă de analiză electrochimică bazată pe măsurarea conductivității unei soluții. (< fr. conductimétrie)