conectori, -oare, adj., s.n. 1. Adj. Care conectează, care leagă. 2. S.n. Piesă cu ajutorul căreia se stabilește o legătură conectivă. 3. S.n. Conectiv (3). – Din fr. connecteur.
adj. m., (mat.) s. m., pl. conectóri; f. sg. și pl. conectoáre
(aparat) s. n., pl. conectoáre
Care conectează; care unește diferite elemente; conectiv. /<fr. connecteur
n. tehn. Dispozitiv care stabilește legătura între părțile unui sistem; aparat de conectare. ~ electric. /<fr. connecteur
adj. Care conectează. // s.n. 1. (Log.) Conectiv. 2. Aparat, mecanism etc. care face, care stabilește o legătură. [< fr. connecteur].