confecționeri, -e, s.m. și f. Muncitor care lucrează confecții. [Pr.: -ți-o] – Din fr. confectionneur.
adj. m., s. m. (sil. -ți-o-), pl. confecționéri; f. sg. confecționéră, pl. confecționére
s.m. și f. Muncitor care execută lucrări de confecții. [Pron. -ți-o-. / < fr. confectionneur].
s. m. f. 1. muncitor în confecții. 2. muncitor specializat în confecționarea unor piese. (< fr. confectionneur)