confederații, s.f. 1. Uniune de state independente sau de unități teritoriale autonome, înființată pe baza unui acord internațional, prin care se determină condițiile de asociere a statelor și de funcționare a acestora. 2. Denumire dată unor asociații de organizații care au țeluri social-politice fundamentale comune sau apropiate. [Var.: confederațiúne s.f.] – Din fr. confédération, lat. confederatio, -onis.
s. f. → federație
f. 1) Uniune de state asociate pe baza păstrării suveranității lor. 2) Reuniune de organizații obștești în vederea apărării intereselor comune. [Art. confederația; G.-D. confederației; Sil. -ți-e] /<fr. confédération, lat. confederatio, ~onis
s.f. 1. Unire sub o singură putere centrală a mai multor state sau teritorii, care își păstrează autonomia administrativă. 2. Reunire a unor organizații. [Gen. -iei, var. confederațiune s.f. / cf. lat. confoederatio, fr. confédération].