conferențiéz, vb. I. Intranz. A ține o conferință. [Pr.: -ți-a] – Din conferință.
vb. (sil. -ți-a), ind. prez. 1 sg. conferențiéz, 3 sg. și pl. conferențiáză, 1 pl. conferențiém (sil. -ți-em); conj. prez. 3 sg. și pl. conferențiéze; ger. conferențiínd (sil. -ți-ind)
intranz. (despre conferințe) A expune în mod public. [Sil. -ți-a] /Din conferință
vb. I. intr. A ține o conferință. [Pron. -ți-a, p.i. -iez, ger. -iind. / cf. fr. conférencier].