, confluențe, s.f. Locul de unire a două sau mai multe cursuri de apă. [Pr.: -flu-en] – Din fr. confluence.
s. (GEOGR.) (rar) răscruce. (La ~ Oltului cu Dunărea.)
s. f. → fluență
f. Loc de unire a două ape curgătoare. ~a râurilor. [G.-D. con-fluenței; Sil. -flu-en-] /<fr. confluence
s.f. Loc unde se unesc două cursuri de apă. ♦ (Fig.) Loc de întâlnire; contact, întâlnire. [< it. confluenza, cf. lat. confluentia].
s. f. 1. loc unde se unesc două cursuri de apă sau limbile a doi ghețari. 2. (fig.) punct de întâlnire, contact. (<fr. confluence, lat. confluentia)