definiția confluente definiție dex

, confluenți, -te, adj., s.m. (Curs de apă) care se unește cu un alt curs de apă, formând un râu mai mare. [Pr.: -flu-ent] – Din fr. confluent, lat. confluens, -ntis.

adj. m., s. m. (sil. -flu-ent), pl. confluénți; f. sg. confluéntă, pl. confluénte

(despre ape curgătoare) Care ține de confluență; propriu confluenței. ♢ Străzi ~te străzi mici care unindu-se formează o stradă mare. [Sil. -flu-ent] /<fr. confluent, lat. confluens, ~ntis

adj. (Despre ape) Care se împreunează, formând o apă (râu, fluviu etc.) mai mare. ♦ (Despre vase sanguine) Care se unesc. [Pron. -flu-ent. / < fr. confluent, it. confluente, cf. lat. confluens].

adj. 1. (despre ape) care se împreunează, formând o apă (râu, fluviu) mai mare. 2. (despre vase sangvine, organe) care se unesc. 3. (fig.) care tinde spre un țel comun. (< fr. confluent, lat. confluens)

, confluențe, s.f. Locul de unire a două sau mai multe cursuri de apă. [Pr.: -flu-en] – Din fr. confluence.

s. (GEOGR.) (rar) răscruce. (La ~ Oltului cu Dunărea.)

s. f. → fluență

f. Loc de unire a două ape curgătoare. ~a râurilor. [G.-D. con-fluenței; Sil. -flu-en-] /<fr. confluence

s.f. Loc unde se unesc două cursuri de apă. ♦ (Fig.) Loc de întâlnire; contact, întâlnire. [< it. confluenza, cf. lat. confluentia].

s. f. 1. loc unde se unesc două cursuri de apă sau limbile a doi ghețari. 2. (fig.) punct de întâlnire, contact. (<fr. confluence, lat. confluentia)