conlocuiésc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A locui împreună cu altcineva; a coabita. – Con1- + locui (după fr. cohabiter).
vb. → locui
intranz. A locui împreună; a conviețui; a coabita. [Sil. -cu-i] /con- + a locui
vb. IV. intr. A locui împreună cu cineva. [< con- + locui, după fr. cohabiter].