consolez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) alina, a(-și) ușura durerea, necazul, întristarea; a (se) mângâia (sufletește). – Din fr. consoler, lat. consolare.
vb. a (se) alina, a (se) îmbărbăta, a (se) încuraja, a (se) mângâia, (grecism înv.) a (se) parigorisi. (Încerca să-l ~ pentru pierderea suferită.)
vb., ind. prez. 1 sg. consoléz, 3 sg. și pl. consoleáză
intranz. A-și alina o durere sufletească; a se mângâia sufletește. /<fr. se consoler, lat. consolari