, consternați, -te, adj. Cuprins de consternare, stupefiat. – V. consterna.
adj. Înmărmurit, încremenit (de indignare, de spaimă, de durere). [Cf. fr. consterné].
consternații, s.f. Consternare. [Var.: consternațiúne s.f.] – Din fr. consternation, lat. consternatio, -onis.
s. v. consternare, perplexi-tate, stupefacție, stupoare, surprindere, surpriză, uimire, uluială, uluire.
s. f. (sil. -ți-e), art. consternáția (sil. -ți-a), g.-d. art. consternáției; pl. consternáții, art. consternáțiile (sil. -ți-i-)
s.f. Consternare. [Gen. -iei, var. consternațiune s.f. / cf. fr. consternation, lat. consternatio].
s. f. consternare. (< fr. consternation, lat. consternatio)