continenți, -te, adj. (Rar) Care trăiește în continență; abstinent, cast. – Din fr. continent.
, continente, s.n. Diviziune geografică alcătuită dintr-o întindere mare de uscat, mărginită, total sau parțial, de mări și de oceane, cuprinzând și unele insule sau arhipelaguri vecine. – Din fr. continent, lat. continens, -ntis.
s. n., pl. continénte
n. Suprafață vastă de pământ limitată total sau parțial de mări sau de oceane. /<fr. continent, lat. continens, ~ntis
adj. (Rar) Care trăiește în continență; stăpânit; cast. [< fr. continent, cf. lat. continens – care se stăpânește].
s.n. Întindere vastă de pământ, mărginită de mări și de oceane. [< fr. continent, cf. it. continente, lat. continens].
adj. care trăiește în continență; abstinent. (< fr. continent)