, contrabalansez, vb. I. Tranz. A aduce în stare de echilibru; a cumpăni. ♦ Fig. A anula sau a compensa efectul unei acțiuni prin altă acțiune. – Din fr. contrebalancer.
vb., ind. prez. 1 sg. contrabalanséz, 3 sg. și pl. contrabalanseáză
tranz. 1) (corpuri) A aduce în stare de echilibru; a echilibra; a cumpăni. 2) fig. (acțiuni) A compensa prin altă acțiune. /<fr. contrebalancer
vb. I. tr. A aduce, a pune în echilibru, a cumpăni. ♦ (Fig.) A anula efectul unei acțiuni prin altă acțiune. [După fr. contrebalancer].