contrabaterii, s.f. Acțiune de luptă dusă de artileria proprie împotriva bateriilor inamicului, aflate în poziție de tragere. – Din fr. contrebatterie.
s. f. → baterie
f. Tip de artilerie îndreptată împotriva bateriilor de artilerie ale inamicului aflate în poziții de tragere. [Art. contrabateria; G.-D. contrabateriei; Sil. -ri-e] /<fr. contrebatterie
s.f. 1. Tir de artilerie destinat să distrugă sau să neutralizeze artileria inamicului. 2. (Fig.) Mijloc întrebuințat pentru a dejuca o intrigă, o urzeală. [Cf. fr. contrebatterie].