Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția contradicția definiție dex
contradicția
găsește rime pentru
contradicția
Cuvinte apropiate:
contradicție
CONTRADÍCȚIE
,
contradicții
, s.f.
1.
(
Fil
.)
Categorie
care
exprimă
starea
lăuntrică
a
tuturor
obiectelor
și
proceselor
(
corelația
de
unitate
,
legatură
,
coexistență
și
luptă
a
laturilor
,
proprietăților
și
tendințelor
contrare
,
proprii
fiecărui
obiect
sau
proces
),
constituind
conținutul
,
motorul
dezvoltării
,
cauza
tuturor
schimbărilor
din
univers
, a
evoluției
de la
inferior
la
superior
. ♢
Loc
. adv.
În
contradicție
cu...
= în
opoziție
sau în
dezacord
cu...
2.
Raport
logic
între
două
noțiuni
,
judecăți
,
concluzii
care
epuizează
complet
domeniul
lor
de
referință
și care se
exclud
reciproc
.
3
.
Nepotrivire
între
idei
sau
fapte
;
contrazicere
. ♢
Spirit
de
contradicție
=
tendință
a unor
oameni
de a
contrazice
totdeauna
pe
ceilalți
. – Din fr.
contradiction,
lat.
contradictio.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia contradicția
CONTRADÍCȚIE
s.
contrazicere
,
nepotrivire
, (livr.)
incongruență
.
(E o ~ în ceea ce
spui
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia contradicția
contradícție
s. f. (
sil
.
-ți-e
),
art
.
contradícția
(
sil
.
-ți-a),
g.-d.
art
.
contradícției
;
pl.
contradícții
,
art
.
contradícțiile
(
sil
.
-ți-i-
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia contradicția
CONTRADÍCȚI//E ~i
f.
1)
Situație
dintre
fenomene
,
idei
,
expresii
etc., care se
contrazic
reciproc
. 2)
Relație
dintre
obiectele
și
fenomenele
din
natură
și
societate
constând
în
existența
unor
opoziții
reciproce
. 3)
Lipsă
de
armonie
;
caracter
opus
. [
Art
.
contradicția
; G.-D.
contradicției
;
Sil
.
-ți-e
] /<fr.
contradiction,
lat.
contradictio, ~onis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia contradicția
CONTRADÍCȚIE
s.f.
1.
Categorie
filozofică
care
reflectă
raportul
dintre
laturile
contrare
ale
oricărui
obiect
,
proces
sau
fenomen
,
legătura
internă
a
contrariilor
,
unitatea
și
lupta
acestora
. ♢ (
Log
.
)
Raport
de
contradicție
=
raport
între
două
noțiuni
(sau
judecăți
),
dintre
care
una
neagă
cu
totul
pe
cealaltă
,
conținutul
noțiunii
(sau
judecății
) care
neagă
rămânând
însă
nedeterminat
;
în
contradicție
(cu...)
= în
opoziție
, în
dezacord
(cu...)
2.
Nepotrivire
,
contrazicere
(
între
idei
sau
fapte
). [
Gen
.
-
iei
, var.
contradicțiune
s.f. / cf. lat.
contradictio
, fr.
contradiction
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia contradicția
CONTRADÍCȚIE
s. f.
1.
raportul
dintre
laturile
contrare
ale
oricărui
obiect
,
proces
sau
fenomen
,
legătura
internă
a
contrariilor
,
unitatea
și
lupta
acestora
. o (
log
.)
raport
de ~ =
raport
între
două
noțiuni
(sau
judecăți
),
dintre
care
una
o
neagă
cu
totul
pe
cealaltă
,
conținutul
noțiunii
(sau
judecății
) care
neagă
rămânând
nedeterminat
; în ~ (cu) = în
opoziție
, în
dezacord
(cu)... 2.
nepotrivire
între
idei
sau
fapte
. (< fr.
contradiction
, lat.
contradictio
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia contradicția
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK