, contraindic, vb. I. Tranz. (Rar) A interzice ceva (mai ales unui bolnav); a da o indicație contrară. [Pr. : -tra-in-] – Din fr. contre-indiquer.
, contraindic, vb. I. Tranz. (Rar) A interzice ceva (mai ales unui bolnav); a da o indicație contrară. [Pr. : -tra-in-] – Din fr. contre-indiquer.
vb. (sil. -tra-in-), ind. prez. 3 sg. și pl. contraindícă
vb. (sil. -tra-in-), ind. prez. 3 sg. și pl. contraindícă
tranz. 1) (unei persoane) A interzice ceva. 2) A da o indicație contrară. /<fr. contre-indiquer
tranz. 1) (unei persoane) A interzice ceva. 2) A da o indicație contrară. /<fr. contre-indiquer
vb. I. tr. (Liv.) A interzice ceva (mai ales unui bolnav); a da o indicație contrară. [< fr. contre-indiquer].
vb. I. tr. (Liv.) A interzice ceva (mai ales unui bolnav); a da o indicație contrară. [< fr. contre-indiquer].