s.f. Procedeu de retușare fotografică făcută pe un negativ intermediar, folosit în cazul în care negativul principal este foarte prețios și nu poate fi retușat. – Din fr. contretypie.
s. f., art. contratipía, g.-d. contratipíi, art. contratipíei
s.f. (Fot.) Procedeu de retușare pe un negativ intermediar, folosit când negativul principal, foarte prețios, nu poate fi retușat. [< fr. contretypie].