, contravenienți, -te, s.m. și f. Persoană care săvârșește o contravenție. [Pr.: -ni-ent] – Din germ. Kontravenient. Cf. fr. contre-venant.
s. m. (sil. -ni-ent), pl. contraveniénți
m. și f. Persoană care a comis o contravenție. [Sil. -ni-ent] /<germ. Kontravenient
s.m. și f. Cel care contravine unor dispoziții oficiale. [Pron. -ni-ent. / după fr. contrevenant, cf. germ. Kontravenient].
s. m. f. cel care săvârșește o contravenție. (< germ. Kontraveninte, după fr. contrevennant)