s.f. Absență nejustificată de la judecată a inculpatului ♢ Loc. adv. În contumacie = în lipsă, fără a fi fost prezent la proces. – Din fr. contumace, lat. contumacia.
s. f., art. contumacía, g.-d. contumacíi, art. contumacíei
f. jur. Absență nejustificată de la un proces penal a inculpatului. A fi condamnat în ~. [Art. contumacia; G.-D. contumaciei; Sil. -ci-e] /<fr. contumace, lat. contumacia
s.f. Absență a unui inculpat de la judecată. ♢ În contumacie = în lipsă. [Gen. -iei. / cf. it. contumacia, fr. contumace, lat. contumacia – nesupunere].
s. f. absență a unui inculpat de la judecată. o în ~ = în lipsă. (< fr. contumace, lat. contumacia)