conveniențe, s.f. (Mai ales la pl.) Regulă de purtare impusă de o anumită societate; uzanță. ♢ Loc. adj. De conveniență = făcut numai pentru a respecta anumite forme sociale, anumite interese; de formă. ♦ Căsătorie de conveniență = căsătorie la care se ține seama numai de interese materiale și familiale. [Pr.: -ni-en-] – Din it. convenienza.
s. f. (sil. -ni-en-), g.-d. art. conveniénței; pl. conveniénțe
f. Regulă de purtare impusă într-o societate. ♢ Căsătorie de ~ căsătorie bazată pe interese materiale. [Sil. -ni-en-] /<it. convenienza, fr. convenance
s.f. (La pl.) Totalitatea regulilor de purtare care se impun într-o anumită societate. ♢ De conveniență = făcut numai pentru a respecta anumite forme sociale, de formă. [Pron. -ni-en-, gen. -ței. / cf. it. convenienza, fr. convenance].