s. pl. v. canale.
, copăcei, s.m. Diminutiv al lui copac. ♢ Expr. (Adverbial) A sta (sau a merge, a umbla etc.) copăcel = a sta (sau a merge etc.) pe picioare, drept (și încet, cu grijă). – Copac + suf. -el.
s. (BOT.) 1. pomișor, pomuleț. (Creșteau câțiva ~.) 2. v. puiet. 3. v. arbust.
s. m., pl. copăcéi
m. (diminutiv de la copac) Copac tânăr. ♢ A sta (sau a merge, a umbla, a se ține) ~ a sta (sau a merge, a umbla, a se ține) în picioare. /copac + suf. ~el