s.n. Faptul de a copili. – V. copili.
s. (AGRIC.) copilire, plivit, (rar) pliveală, (înv. și reg.) plevilă. (~ul viței de vie.)
s. n.
, copilițe, s.f. Diminutiv al lui copilă. – Copil1 + suf. -iță.
s. (reg.) pruncușoară, pruncuță. (O ~ frumușică.)
s. f., g.-d. art. copilíței; pl. copilíțe