, corecți, -te, adj. 1. Care respectă regulile, normele dintr-un domeniu dat; așa cum trebuie. 2. (Despre oameni) Care are o ținută, o purtare, o atitudine ireproșabilă; cinstit, leal. – Din fr. correct, lat. correctus.
și adverbial 1) Care corespunde normelor; în conformitate cu normele; conform; exact; fidel. Copie ~tă. Frază ~tă. 2) Care corespunde uzanțelor sociale; în concordanță cu morala; decent. Ținută ~tă. 3) (despre persoane) Care respectă conveniențele sociale; caracterizat prin respect pentru principiile moralei sociale. /<fr. correct, lat. correctus
adj. – Care respectă regulile, normele. Fr. correct. – Der. incorect (var. necorect), adj. (incorect); corecta, vb. (a îndrepta), cu var. corija (din fr. corriger) și corige (din germ. korregieren, în Trans.); corectură, s.f. (text tipărit din care s-au înlăturat greșelile), din germ. Korrectur; corector, s.m., din fr.; corijent, adj. (elev sau student care nu a obținut nota de trecere la una sau mai multe materii, fără a fi obligat să repete anul); corecțional, adj., din fr.; incorecțiune, s.f., din fr.; corectiv, s.n., din fr.
adj. 1. Conform normelor, regulilor; fără greșeală. 2. (Despre oameni) Cu o ținută, o atitudine, o purtare ireproșabilă; cinstit. [< fr. correct, cf. lat. correctus].