, corespund, vb. III. Intranz. 1. A fi conform cu ceva, a se potrivi, a răspunde la așteptări, la dorințe sau la speranțe. 2. A fi în legătură, a comunica cu ceva; a fi situat pe același plan cu ceva, a se afla în dreptul altui obiect. [Part. corespuns] – Din fr. correspondre.
vb. 1. v. concorda. 2. v. potrivi. 3. a se potrivi, a răspunde. (O măsură ce ~ intereselor largi.)
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. corespúnd; conj. prez. 3 sg. și pl. corespúndă; ger. corespunzând
intranz. 1) A fi potrivit; a coincide prin calități. 2) A fi în raport de simetrie; a fi pe același plan. /<fr. correspondre, lat. correspondere
vb. – 1. A fi conform cu ceva, a se potrivi. – 2. A fi în legătură, a comunica cu ceva. Din fr. correspondre sau it. corrispondere, asimilat la conjug. lui răspunde. Este dublet al lui coresponda, vb. (Trans., din germ. korrespondieren) și corespondarisi, vb. (sec. XVIII), cu terminația din ngr. – Der. corespunzător, adj. (care corespunde; conform); corespondent, adj.; corespondență, s.f., din fr.
vb. III. intr. 1. A fi conform (cu ceva), a răspunde la așteptări. 2. A fi în legătură sau în comunicare cu ceva. [P.i. corespúnd, perf.s. -nsei, part. -ns. / cf. fr. correspondre, it. corrispondere].