vb. 1. v. corecta. 2. a corecta, a îmbunătăți, a îndrepta, a rectifica, a retușa, (fig.) a repara. (Și-a ~ dicțiunea.)
vb., ind. prez. 1 sg. corijéz, 3 sg. și pl. corijeáză, 1 pl. corijăm; conj. prez. 3 sg. și pl. corijéze; ger. corijând
tranz. 1) (greșeli, lacune, note etc.) A modifica în bine; a îndrepta; a corecta. 2) A face să se corijeze. /<fr. corriger
intranz. A deveni mai bun; a reveni la starea normală de comportare; a se îndrepta; a se îmbunătăți. /<fr. se corriger
vb. I. tr., refl. A (se) îndrepta, a (se) corecta. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / < fr. corriger, cf. lat. corrigere].