s.n. Formă simplă de organizare monopolistă, care constă într-o înțelegere între întreprinderi în vederea cumpărării de mărfuri și vânzării lor la prețuri ridicate. – Cuv. engl.
, cornere, s.n. Lovitură din colțul terenului, la fotbal, care se acordă echipei în atac, dacă un jucător din apărare trimite mingea în spatele liniei propriei porți. – Din engl., fr. corner.
n. 1) (în fotbal) Lovitură de pedeapsă executată din colțul terenului; lovitură de colț. 2) ec. Achiziționare a unor mărfuri cu scopul comercializării acestora la preț de monopol. /<engl. corner
s.n. Lovitură de colț la fotbal, care se acordă echipei în atac dacă mingea depășește linia de poartă, fiind atinsă ultima oară de un jucător din apărare. [< engl., fr. corner].
s.n. (Ec.) Organizație de speculanți care acaparează mărfurile în vederea ridicării prețurilor lor. [Pl. -re. / < engl. corner].
s. n. lovitură de colț la fotbal care se acordă echipei în atac dacă mingea depășește linia de poartă, atinsă ultima oară de un jucător din apărare. (< engl., fr. corner)
s. n. organizație de speculanți din țările de limbă engleză, care acaparează mărfurile în vederea ridicării prețurilor lor. (< engl. corner)