Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția coroagelor definiție dex
coroagelor
găsește rime pentru
coroagelor
coroágă
,
coroáge
,
s.f. (
reg
.)
scândură
uscată
și
strâmbată
.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia coroagelor
coroágă (coroáge),
s.f. –
Obiect
deformat
și
încrețit
,
curbare
. Bg.
koruba
„
concavitate
” (Pușcariu,
Dacor.,
II, 597;
DAR
); mai
puțin
probabilă
este der. din mag.
kéreg
„
coajă
,
scoarță
” (Cihac, II, 493).
Dicționarele
atribuie
cuvîntului mai
multe
sensuri
, încercînd să-l
aplice
fiecăruia
din
numeroasele
obiecte
încrețite
(
coajă
de
copac
,
piele
uscată
,
lemn
) care
pot
fi
desemnate
cu acest
nume
. Este
dublet
al lui
corobă
, s.f. (
animal
slab
și
costeliv
) și
fără
nici o
îndoială
al lui
coroabă
, s.f. (
fruct
al
porumbei
,
Prunus
spinosa
;
plantă
, Brunella
grandiflora
;
lupoaie
;
măr
pădureț
), cu var.
corombă,
scoroambă
(mr.
curubiță,
istr.
corumbe
). Acest cuvînt se
consideră
în
general
a fi
reprezentant
al lat.
columba
(Philippide,
ZRPh.,
XXXI, 307;
Candrea
-
Dens
., 398; REW 2026;
Pascu
, I, 72;
Cortés
125), cf.
celălalt
nume
popular
al său,
porumbea
(după
DAR
din gr. ϰόρυμβος și al var.
sale
fără
nazalizare
ϰορυφή; după Bogrea,
Dacor.,
IV
, 802, din gr. ϰορόμηλον).
Aceste
explicații
nu sînt
suficiente
și pare mai
sigur
să se
plece
de la
coroagă
(
pentru
alternanța
b-g
, cf.
barză
și
colibă
), și de la sl. (
rus
.
korobiti
), „a
contracta
”,
datorită
fie
aspectului
fructului
copt
, fie
gustului
acru
ce
face
să se
contracteze
cerul
gurii
. De la
coroabă
derivă
corobeață
, s.f. (
porumbă
;
măr
pădureț
;
fruct
în
general
);
corobete
, s.f. (
larvă
;
coropișniță
),
simplă
confuzie
cu
carabete
și, la cel de al
doilea
sens
cu
coropișniță
;
scorumnic
, s.m. (
varietate
de
porumb
). Der. de la
coroagă
;
corobană
(var.
corobaie
), s.f. (
concavitate
a
trunchiurilor
copacilor
,
scobitură
;
vale
,
rîpă
);
corobăios
, adj. (
găunos
);
coroblete
, s.m. (
poreclă
dată
țăranilor
de la cîmpie,
țărănoi
,
necioplit
),
pentru
al
cărui
semantism
cf.
cojan
;
corlopeț
, s.m. (
poreclă
dată de
locuitorii
din Bucovina celor din
Vechiul
Regat
al
României
);
corogi
(var.
scorogi, (s)
coroji
), vb. (a
înclina
, a
suci
, a strîmba, a
îndoi
), cf. bg.
korubja se
,
rus
.
korobiti
;
scorombar
, s.m. (
porumbă
);
scorogoi
, s.m. (
plantă
,
Phlomis
pungens
). Cf.
coropcă
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia coroagelor
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK